Arh.Edmond Van Saanen-Algi
duminică, 21 august 2016
Traseu urban arh. Edmond Van Saanen-Algi, 28 august, 18:00
Traseul de duminică, 28 august, ne poartă pașii de la Academia de Studii Economice spre Palatul Telefoanelor și la vila Micescu (Grădina Cișmigiu).
Broșura dedicată arh. Edmond Van Saanen-Algi, reunește elementele biografice definitorii, precum şi activitatea arhitectului, desenatorului și scenografului, cariera lui românească. Ea se bazează pe bogata arhivă Van Saanen-Algi încredințată spre păstrare de arhitect prietenului lui, Alexandru Saint-Georges, fondatorul muzeului omonim, și aflată în prezent în posesia Bibliotecii Naționale a României, completată cu documente din Arhivelor Naționale ale României, Arhiva M.A.E., precum și cu dosarele cu autorizații de construcție din Arhiva Primăriei Municipiul București.
Taxă de participare: 10 lei, se achita inainte de inceperea turului
Brosură: 10 lei
Album: 45 lei
Înscrieri la: tururighidate@gmail.com
https://www.facebook.com/events/235645430163305/
vineri, 15 mai 2015
Albumul monografic, 2 iunie, ora 18:30, B.C.U.
Asociația
și Editura Istoria Artei au plăcerea să anunțe apariția albumului monografic
dedicat arhitectului român Edmond Van Saanen-Algi (1882-1938).
Design: Cristian Gache
Albumul,
realizat de istoricii de artă drd. Oana Marinache și dr. Gabriel Badea-Păun,
este al doilea volum din colecția „Arhitecți de neuitat” și apare într-o
concepție grafică a lui Cristian Gache.
Arhitect,
decorator, compozitor, dramaturg, desenator și pictor, Edmond Van Saanen-Algi, personalitate de prim rang a lumii
artistice a primei jumătăți a secolului al XX-lea este co-autorul a două
simboluri bucureștene: Palatul Academiei de Studii Economice și Palatul
Telefoanelor.
New York Times, 1914
Prezentarea albumului va avea loc marți, 2 iunie, de la ora 18:30, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Corp Dacia, str. Boteanu nr. 1.
Proiectul editorial a beneficiat de sprijinul financiar al doamnei Mihaela Stoica și al domnului John Chrissoveloni. Albumul are 208 pagini și este realizat în format 16,5 cu 23,5 cm, duotone și policromie. Pentru a putea intra în posesia albumului la evenimentul din 2 iunie, vă rugăm să achitați suma de 40 de lei+comision de transfer în contul Asociatiei: RO27INGB0000999902777826 deschis la ING Bank Iancului. Pentru alte detalii, precum și pentru confirmarea prezenței la eveniment, vă rugăm să ne contactați la edituraistoriaartei@gmail.com sau telefonic la 0732.209.495 până în 1 iunie.
Albumul „Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele rusești la Palatul Telefoanelor” va fi disponibil începând cu luna iunie la standurile Muzeului Municipiului București, Muzeului Național de Istorie a României, în Librăria „Mihai Eminescu”, Librăriile „Cărturești” și „Humanitas”, precum și în Librăria „Bizantină”.
Eveniment Facebook
luni, 17 februarie 2014
Broșura
Pentru detalii și comenzi, vă rugăm să ne scrieți la edituraistoriaartei@gmail.com sau sa o procurati de la standul Muzeului Municipiului Bucuresti-Palatul Suțu, începând cu data de 16 mai.
Cercetători și autori: dr. Gabriel Badea-Păun și drd. Oana Marinache, istorici de artă
Prelucrare foto si grafică: Crina Niculescu
Fotografii: periodice de epocă (Arhitectura, Ilustrația română, New York Times, broșura-invitație expoziție 1914, Arhiva M.A.E., colectia Jean Chrissoveloni), fondul St. Georges de la Biblioteca Națională a României și fotografii actuale de Oana Marinache
Turul ghidat va avea loc în data de 18 mai 2014.
Cercetători și autori: dr. Gabriel Badea-Păun și drd. Oana Marinache, istorici de artă
Prelucrare foto si grafică: Crina Niculescu
Fotografii: periodice de epocă (Arhitectura, Ilustrația română, New York Times, broșura-invitație expoziție 1914, Arhiva M.A.E., colectia Jean Chrissoveloni), fondul St. Georges de la Biblioteca Națională a României și fotografii actuale de Oana Marinache
Turul ghidat va avea loc în data de 18 mai 2014.
vineri, 10 ianuarie 2014
Argument
Arh. Edmond Van Saanen-Algi, 1937
Sursa: Ilustrațiunea română, 1937
Purtând un patronim cu consonanțe olandeze, Edmond van Saanen a apărut multor istoriografi ai arhitecturii românești, până și lui Grigore Ionescu și lui Gheorghe Curinschi-Vorona, care nici măcar nu îl citează în monumentalele lor istorii ale arhitecturii românești, drept o figură meteorică a unui arhitect străin, în trecere prin România, cum de altfel i s-a întâmplat și lui Ernest Doneaud, la rându-i născut și trăitor în România toata viața.
Până în prezent viața și activitatea lui au făcut obiectul unui singur articol mai amplu dedicat arhivei sale de către Georgeta Filitti[ii], a unor scurte note, în general consacrate celor două clădiri însemnate la a căror proiectare a colaborat, Palatul Telefoanelor și Academia de Studii Economice[iii], sau a decorurilor și costumelor de teatru ce le-a imaginat.
Purtând un patronim cu consonanțe olandeze, Edmond van Saanen a apărut multor istoriografi ai arhitecturii românești, până și lui Grigore Ionescu și lui Gheorghe Curinschi-Vorona, care nici măcar nu îl citează în monumentalele lor istorii ale arhitecturii românești, drept o figură meteorică a unui arhitect străin, în trecere prin România, cum de altfel i s-a întâmplat și lui Ernest Doneaud, la rându-i născut și trăitor în România toata viața.
Până în prezent viața și activitatea lui au făcut obiectul unui singur articol mai amplu dedicat arhivei sale de către Georgeta Filitti[ii], a unor scurte note, în general consacrate celor două clădiri însemnate la a căror proiectare a colaborat, Palatul Telefoanelor și Academia de Studii Economice[iii], sau a decorurilor și costumelor de teatru ce le-a imaginat.
Broșura reunește elementele biografice definitorii, precum şi activitatea arhitectului, desenatorului și scenografului, cariera lui românească. Ea se bazează pe bogata Arhiva Van Saanen-Algi încredințată spre păstrare de arhitect prietenului lui, Alexandru Saint-Georges, fondatorul muzeului omonim, și aflată în prezent în posesia Bibliotecii Naționale a României, completată cu documente din Arhivelor Naționale ale României, Arhiva M.A.E., precum și cu dosarele cu autorizații de construcție din Arhiva Primăriei Municipiul București.
În ceea ce privește activitatea de arhitectură, în corespondența regăsită și printre desenele sale, proiectele ne sunt astăzi, în mare măsură, greu sau imposibil de identificat, cele mai multe fiind, probabil, nerealizate. Elementele definitorii ale carierei sale, ce țin de decorația de interior a unor reședințe, sunt aproape absente din materialele păstrate până la noi, propunerile sale fiind transmise comanditarilor, ceea ce face astăzi imposibilă identificarea lor.
Dr. Gabriel Badea-Păun și Oana Marinache
[iii] Paul Constantin, Dictionarul Universal al Arhitectilor, Bucuresti, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, p.325
Etichete:
arhiva Van Saanen,
brosura
miercuri, 1 ianuarie 2014
Realizări și proiecte
După o primă perioadă petrecută la Paris și în călătorii prin Europa și America, în perioada 1914-1915 revine în țară, începând și aici diferite colaborări artistice și în domeniul arhitecturii.
1915 Realizează lucrări de amenajare la conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni, județul Galați: transformări la pavilionul de administrație (arcade), marea sală de concert și tenis, pavilionul de vânătoare, casa administratorului, pergole, colonadă, teren tenis
1915 Amenajări și la Casa Manole Diamandi din str. Columb nr. 5 din București
1916 Reamenajarea Legației Grecești la București
1916-1918 Lucrează la Direcțiunea Baracamentelor, la Construcția Barăcilor Sanitare și Militare, realizează lucrările sanitare în timpul primului război mondial
Teatrul Tănase
Prelucrare grafică: Cristian Gache
Prelucrare grafică: Cristian Gache
1919 Reamenajează grădina fostă Ambasador pentru Constantin Tănase, construiește din temelii un nou teatru de vară ce va fi cunoscut cu numele de Grădina Cărăbuș, în strada Academiei (arsă)
1922 Proiectul unui stadion pentru O.N.E.F., nerealizat
1923-1930 Diferite proiecte pentru un imobil al ing. Văideanu din str. Basarab nr. 65
1923-1938 Academia de Înalte Studii Industriale și Comerciale, diferite aripi, împreună cu arh. Grigore P. Cerkez și arh. Arghir Culina
1924 Casa Anticarilor, la inițiativa lui Nicolae Iorga și a Asociației Anticarilor din România (demolată)
1925 Este invitat de principesa Alexandrina Cantacuzino să facă parte din comisia de recepție a Mausoleului de la Mărășești
1925 Vila T. Antic la Belgrad
1926 Proiectul Palatului Ligii Națiunilor de la Geneva, necâștigător
1926 Proiectul de amenajarea a foierului studenților/Căminul studentelor – Oficiul Național de Educație Fizică
1926 Dintr-o scrisoare aflăm de proiectul unei vile pentru Maria V. Thohaet-Antilals
1926-1927 Uzinele de Fier și Domeniile Reșița: amenajări interioare ale palatului
1927 Este arhitect-șef cl.I., provizoriu, la Direcția Tehnică din Ministerul Instrucţiunii
1927-1928 Realizează un proiect pentru Azilul Copiilor Abandonați care era prevăzut a se realiza pe Soseaua Kiseleff
1927-1929 Realizează partea arhitectonică a monumentului funerar a familiei Lenș/de Linche de la Cimitirul Bellu, după proiectul arh. A. Galeron
1928 Proiect fațade și schiță de ansamblu pentru Primăria Sectorului de Verde, nerealizate
1928 Realizează un proiect de transformare al vilei prof. Istrate Micescu, fostă Arion, din Intrarea Zalomit nr. 8-10; antreprenor ing. C. Corani
1928/1935 Conacul lui Istrate Micescu de la moșia Ciumești, jud. Argeș
1928 Proiectul unui nou Palat al Justiției în str. G. Cantacuzino nr. 11-13
1929 Verifică amenajările interioare (tâmplăria) Casei Lucaciu, din str. Romană (actuala M. Eminescu) colț cu str. Polonă, proprietatea Academiei Române
1929 Propune amenajarea Legației Egiptului în vila E. Arion din Blvd. Lascăr Catargiu, proiect nerealizat
1930 Mărgărita Miller-Verghi (1865-1953) îi solicită pentru Principesa Elisabeta proiecte pentru 4 pavilioane regale la Ecrene, Bulgaria, nerealizate
1930 Sprijină organizarea Expoziției de arhitectură, de industrie artistică și de industrii aplicate la arhitectură Cehoslovacă, ce a avut loc la Pavilionul Artelor de la Șosea
1930 Desenează sigla Aeroclubului Român și placa Aeroportului Băneasa
1930 Primește mențiune onorabilă la concursul de schițe pentru Fundațiunea Dalles, organizat de Academia Română
1931-1933 Palatul Telefoanelor, împreună cu arh. L. Weeks și antreprenorul W. Troy
Palatul Telefoanelor
Prelucrare grafică: Cristian Gache
Prelucrare grafică: Cristian Gache
1934 Proiectează clădirile epitropiei Așezămintelor Sf. Spiridon de la Slănic, nerealizate
1934 Arhitectul lucra la un imobil (neidentificat) pentru prințesa Alexandrina Cantacuzino
1934 Proiect de amenajare a Legației Yugoslaviei, nerealizat
1935-1936 Arhitectul evaluează imobile ce urmau a fi cumpărate de către Legațiile României la Viena, Praga și Roma
1935 Alice Demetriade notează într-o scrisoare că își construia o vilă după planurile arh. Van Saanen, nelocalizată
1936-1937 Proiectul Pavilionului României pentru Expoziția universală de la Paris, necâștigător
Pavilionul României
Prelucrare grafică: Cristian Gache
Prelucrare grafică: Cristian Gache
1938 Proiectul unui imobil al familiei Koslinsky, aflat astăzi pe Blvd. Eroii Sanitari nr. 25 (Sursa: Claudiu Hațegan)
1938 Realizează planurile de reamenajare a grădinii Legației Franceze; unele lucrări exterioare și interioare la Legația din str. Piața Amzei
Alte proiecte neidentificate sau nerealizate
Abonați-vă la:
Postări (Atom)